Foaie verde de mohor
Când voi vrea prieteni să mor
Când voi vrea să nu mai fiu
Să tot merg să nu mai viu
Să tocmiți nouă tâmplari
Care credeți că-s mai mari
Și-nainte de-a le spune
Ce vor face ei anume
Să îi sloboziți în beci
Să bea vinurile reci
Până ce s-or îmbăta
Și-or începe a cânta
Și-apoi prindeți patru fete
Care-s mai puțin șirete
Dară musai fete mari
Și cu sânii musai tari
Cu sprâncenele prelungi
Și picioare musai lungi
Și iar verde de mohor
Dați-le tâmplarilor
Să le deie la rindea
Pân-or scoate scândurea
Și din ea facă-mi sicriu
Colorat trandafiriu
Ca fetele preacurate
Să mă poarte-nsărcinate
Spre capăt de veșnicie
Foaie verde-așa să fie.
Din volumul „Legițimatie de poet”, Editura Albatros, 1982
|
