Traian Furnea - Cântec

Foaie verde de mohor
Când voi vrea prieteni să mor
Când voi vrea să nu mai fiu
Să tot merg să nu mai viu
Să tocmiţi nouă tâmplari
Care credeţi că-s mai mari
Şi-nainte de-a le spune
Ce vor face ei anume
Să îi sloboziţi în beci
Să bea vinurile reci
Până ce s-or îmbăta
Şi-or începe a cânta
Şi-apoi prindeţi patru fete
Care-s mai puţin şirete
Dară musai fete mari
Şi cu sânii musai tari
Cu sprâncenele prelungi
Şi picioare musai lungi
Şi iar verde de mohor
Daţi-le tâmplarilor
Să le deie la rindea
Pân-or scoate scândurea
Şi din ea facă-mi sicriu
Colorat trandafiriu
Ca fetele preacurate
Să mă poarte-nsărcinate
Spre capăt de veşnicie
Foaie verde-aşa să fie.

Din volumul  „Legiţimatie de poet”, Editura Albatros, 1982