George Magheru - Către lună

Lună!
Alene
Trece
Pe olane
Mâna ta
De cretă
Rece.
Tu
Torci
Caerul fin
Ca o femee
Ce adoră
Broderii
De aur.
Leneşă,
Din lânişul
De nori,
Pui  luciu
Brumăriu
Pe ramuri,
Ne pui în cale
Hamuri
Aurii.
Când răsari 
Voinţa-abdică 
Şi tu ne-alini 
Anihilarea, 
Ne adormi 
Dorurile vii, 
Ne alinţi 
Lentele insomnii, 
Şi ne dai 
Un extensiv 
Vis net. 
Atunci, 
Memoria
- Ca obeliscul
Din Luxor -
Urcă
În refluxuri, 
Sau cuprinde
- Ca într-o oglindă -
Povestea Lumii,
Când pe Nil
Colindă.
Ştim tot ce ştiu
Evii,
Tot ce-a ieşit
Din seva
Evii,
Şi, ca Indul
Ce se-ntinde
Pe deşerturi,
Mintea cuprinde
Tot pământul:
Răsari, Lună!

Din volumul „Poeme în limba păsărească - Lupta cu zeii”, 1936