Luminiţa Suse - Ce soartă au cuvintele scrise?

Poate 
cad respinse în zborul spre pleoape
sau se pierd din a irişilor vină
ghilotinate din greşeală de pupile
şi te jenează penumbrele lor pe retină

Poate 
te agasează cu temerile lor crude
ţi-au parfumat ziua cu esenţă de tei
ţi-au populat mintea cu idei nude
sau te-au iubit pueril şi fără temei.

Poate 
mi-au copiat la indigo faţa sufletului
şi amprentele sentimentelor interzise
sau mi-au scanat secretul modelului
din nostalgia războiului de ţesut vise.

Poate
ceea ce citeşti chiar versurile tale ardente 
dintr-un poem ce nu-mi era adresat
propagat în lanţ între continente
ce mă-nsufleţeşte acum cu efect întârziat.

(din volumul “Anotimpul licuricilor”, 2001)