Colind
(de Zorica Teodosia Lațcu)
Azi e praznic luminos,
E Crăciunul cel voios;
Prunc mic Domnul S-a făcut
Și în iesle S-a născut.
Toți creștinii prăznuiesc
Și de Prunc se veselesc.
Dar Soborul de Fecioare
Nu mai are sărbătoare.
Că petrec în greu necaz
Și cu lacrimi pe obraz.
Sunt hulite și orfane,
Prigonite și sărmane.
Fără Mamă-fără Frate,
Prin străini împrăștiate.
Maică Sfântă Prea Curată
Mila mare ți-o arată,
Lasă-ți Îngerii să zboare,
Peste neagra închisoare;
Mamei Scumpe să îi spună,
De la noi, o veste bună:
Că o așteptăm să vină,
Să ne aducă iar lumină,
Așteptăm pe Frățior
Pe doritele Surori
Și să facem Prăznuire
Sus în deal la Mănăstire
Tot soborul să slujească
Pruncu-n iesle să zâmbească.
Poezie inedită, culeasă de Nelu Baciu
(de Zorica Teodosia Lațcu)
Azi e praznic luminos,
E Crăciunul cel voios;
Prunc mic Domnul S-a făcut
Și în iesle S-a născut.
Toți creștinii prăznuiesc
Și de Prunc se veselesc.
Dar Soborul de Fecioare
Nu mai are sărbătoare.
Că petrec în greu necaz
Și cu lacrimi pe obraz.
Sunt hulite și orfane,
Prigonite și sărmane.
Fără Mamă-fără Frate,
Prin străini împrăștiate.
Maică Sfântă Prea Curată
Mila mare ți-o arată,
Lasă-ți Îngerii să zboare,
Peste neagra închisoare;
Mamei Scumpe să îi spună,
De la noi, o veste bună:
Că o așteptăm să vină,
Să ne aducă iar lumină,
Așteptăm pe Frățior
Pe doritele Surori
Și să facem Prăznuire
Sus în deal la Mănăstire
Tot soborul să slujească
Pruncu-n iesle să zâmbească.
Poezie inedită, culeasă de Nelu Baciu