Aron Cotruş - Cuvinte către ţăran

Acest petec de pământ, bun rău,
e-al tău!...
ară-l, samănă-l, seceră-l spornic,
fi-i slugă şi stăpân statornic
şi apără-l, de-o trebui cândva,
cu toată vânjoşia ta:
cu puşca, cu coasa, cu sapa,
sângele vrăjmaşilor ce-or vrea
să ţi-l ia,
să curgă pe-ntinsu-i ca apa!...

tu l-ai udat cu lacrimi şi sudori,
şi l-ai muncit sub sori dogorâtori...
veacuri de-a rândul,
te-ai încovoiat pe el arându-l şi săpându-l
pentru grofiţele albe, pentru grofi semeţi, sătui,
pentru ciocoii desfătarnici ai pământului...

de pe el grămezile de aur ale grâului
s-au scurs spre depărtări ca apele râului...
tu singur ai rămas aci, legat de sapă şi de plug: 
piatra grea, neclintită, sub ape ce fug...

din întâii vremurilor zori,
e-al tău de mii şi milioane de-ori
petecul acesta de glie,
şi-al tău să fie
pe vecie, 
dacă-l vei şti munci
şi răscoli,
şi apăra
cu toată truda, şi răbdarea, şi dârjenia ta!...

Din antologia: „Aceşti mari poeţi mici”
alcătuită de Mihai Rădulescu