Perpessicius - Din şanţ, executaţii...

Din şanţ, executaţii privesc cu ochiul fix 
Spre stelele sublime ce ard în depărtare, 
Şi-n recile pupile sticlirile stelare 
Trezesc reflexe stinse de dincolo de Styx.

Prin viile din preajmă e-un straşnic chiuit 
De greieri ce cu mustul s-au îmbătat şi joacă 
Şi ţipă să trezească pe cei ce-ntr-o băltoacă 
De sânge zac în şanţuri, sătui de chefuit.

Din urna neagră-a zării – un zar al negrei sorţi –
Un reflector irumpe cu lungile-i antene,
Cădelniţează-o clipă pe locul gravei scene
Şi-apoi aruncă giulgiuri şi lespezi peste morţi.

Silistra, 1916
Din volumul „Scut şi targă”, 1926