Margaret Atwood - E periculos să citeşti ziarele

Pe când înălţam castele
frumuseţe-n lădiţa cu nisip
grabnic gropile se umpleau
stârvuri scoase la soare de buldozere

şi pe când mergeam la şcoală
spălat, pieptănat, călcând
pe crăpăturile cimentului sub tălpile
mele detunau bombe. 

Acuma c-am crescut mare
şi-s ştiutor de carte şi stau în fotoliu
la fel de calm ca-n sine un proiectil

iar junglele ard, şi sub-
arboretu-i ticsit de soldaţi
numele de pe apăsătoarele hărţi
se prefac în fum.

Eu-s pricina, eu-s o magazie
de jucării chimice, trupul mi-i
un ucigător dispozitiv,
cu dragoste mi-ntind braţele, mâinile mi-s puşti
bunele mele intenţii – cu totul mortale.

Până şi ochii mei pasivi prefac
tot ceea ce privesc în afumătura
alb-neagră a unei fotografii de război,
cum oare
m-aş putea opri.

E periculos să citeşti ziarele.

Ori de câte ori la maşina
mea de scris electrică ating vreo clapă
şi spun ceva despre arborii paşnici

mai explodează un sat.

Traducere de Ion Caraion

Texte culese din antologia „Poeţi canadieni contemporani (de limbă engleză)”, 
alcătuită de Ion Caraion, Editura Albatros, Bucureşti, 1978