Epitaf
(de Ion Caraion)
Din tot ce-am spus, din tot ce vrem,
rămâne-o lacrimă năucă
pe fundul vreunui vechi poem
care și el o să se ducă
așa cum altele s-au dus
și-n urma noastră,-n urma lui,
răstoarnă paltini alt apus
prin ochii cine știe cui
ca-ntr-un pahar de apă-n care
fântâna-ntreagă s-a târât
să-și moară ultima răcoare
sau nici atât ... sau nici atât ...
Din volumul « Dimineața nimănui »
(de Ion Caraion)
Din tot ce-am spus, din tot ce vrem,
rămâne-o lacrimă năucă
pe fundul vreunui vechi poem
care și el o să se ducă
așa cum altele s-au dus
și-n urma noastră,-n urma lui,
răstoarnă paltini alt apus
prin ochii cine știe cui
ca-ntr-un pahar de apă-n care
fântâna-ntreagă s-a târât
să-și moară ultima răcoare
sau nici atât ... sau nici atât ...
Din volumul « Dimineața nimănui »