Alexandru Colorian - Fanarioţii

E ţara o moşie-a nimănui,
Vândută la-ntâmplare pe bacşiş. 
Vin veneticii lacomi, pe furiş, 
Şi-i la mezat tributul orişicui.

La pândă este parcă tot Fanarul,
În vrajbă-s vânzători şi dragomani, 
Şi vânători de biruri şi haram, —
Năpasta vine oricum cade zarul.

Boierul este lacom şi pizmaş,
Când „domnul” e fudul şi-i arendaş, 
La Poartă slugă, dar tiran în ţară;

Ogoare-s sub corvezi şi sate-ntregi
Iau calea-n codru, — fug sub bici pribegi, —
Divanu-i din Fanar, străină-i casa, —

Răsună codru-n vânt: - se-ascute coasa.

Din „Medalioane lirice  (versuri inedite)”, 1956-1963