Perpessicius - Frugalitate

Vino, Piciule, cu foamea ta de lup 
De pe când erai convalescentă, 
De-i lichiorul şi secara azi absentă, 
Am în schimb, pe masă-un cantalup

Care-abia te-aşteaptă, Fatma, să-l diseci, 
Cum te-aşteaptă: miezul pâinii coapte, 
Prunele pictate-n violet de noapte, 
Nucile, să vezi de-s bune sau sunt seci,

Strugurii ce nu mai pot de bucurie 
La ideea că din nou au să te vadă 
Şi-au să râdă cu bobiţele grămadă 
Cum au râs când te-au văzut micuţă-n vie.

Fatma, dacă e meniul cam anemic,
Ţi-e destul de mare însă apetitul
Şi-apoi suplini-vom restul cu cetitul
După ritul cel mai academic.

Vutcani, septembrie 1917
Din volumul „Itinerar sentimental”, 1932