George Mărgărit - Iluminare

Iluminare ţi-aşteaptă leneş lunatec
Rodul în nepăsarea-i de fecioară,
Vesteşte: fă-i gâtul vioară,
Smulge-i pleoapa din ochiul tomnatec.

Cândva graţiosul boem va rodi
Ca viermii culeşi de mătasa lunii,
Trăind domestec-n eden cu păunii
Tulburele somn nu-l va podidi.

Mântuirea clipei-nchide un drum
Pe care urmă lasă leneşii, lunatecii
Ţintind paradis, visând extaticii!
Nu mai dormiţi-n clăile de scrum.