Zorica Teodosia Laţcu - În loc de mulţumire...

      pentru sora Ecaterina,
      Galaţi, 30 iulie 1958

De câte ori în casă ţi-am venit,
De câte ori cu zâmbet m-ai primit,
Am auzit cuvintele divine:
Străin am fost şi m-ai primit la tine.
De câte ori la masa ta m-ai pus,
Cu noi a stat şi Mirele Iisus,
Şi El cu glasul blând a cuvântat:
Flămând am fost şi tu m-ai ospătat…
De câte ori vreo haină mi-ai cusut,
Surioară, mie iarăşi mi-a părut,
C-aud cum zice-al nostru Împărat:
Eu gol am fost şi tu m-ai îmbrăcat.
Şi când în boala mea mă îngrijeşti,
Cu milă şi cu drag când mă-ncălzeşti,
Aud acelaşi glas printre suspine:
Bolnav am fost şi ai venit la Mine.
Deaceea zelul tău e sfânt şi bun
Surioara mea, şi adevăr îţi spun:
De câte ori cu dragoste-mi slujeşti
Pe dulcele Iisus Îl odihneşti.
 
 
Poezie inedită, culeasă de Nelu Baciu