Horia Niţulescu - În memoriam

Vă regăsesc pe toţi la orice pas,
Pe drumuri împreună străbătute,
La mari răspântii, teafăr începute,
Unde eram, pe unde aţi rămas.

Suişul nostru ager în tărie,
Întâmpinat de-atâţi luceferi reci,
S-a destrămat, răpus, printre poteci,
Lăsând în drum povara noastră vie.

Câţi aţi primit în pieptul plin săgeata
De aur, iscusită de Arcaşul
Şi câţi străbat acum, din nou, făgaşul
De jos, - rămâne plină ceata.

Sub cerul pretutindeni bivuac
- Oriunde, aici, sau care parte altă – 
Acelaşi cort ne-adună laolaltă,
Ca stelele şi umbra lor din lac.

Din abur zămisliţi, din lut, din sânge, 
Acelaşi sorţ rămâne scris pe chip
Şi-n ochi plutesc fantome de nisip:
Când râde-ar vrea, atunci porneşte-a plânge.

Din volumul „Drumul soarelui - Poeme de război”,  
Colecţia Luceafărul, Bucureşti, 1944