Serafim V. Pâslaru - Întoarcere!

Cerul, pe altaru-i de lumină,
Noaptea, sângerează câte-o stea...

Unde eşti tu, floare cristalină?...
Doamne al puterii, fii cu ea!...

Ştiu că-aievea-n sân, doi nuferi, seara
Te-aş ruga, cu mirul Tău, să-i uzi...
Le mai dăruise primăvara
Şi doi mici şi gingaşi buburuzi...

S-or fi prăfuit de vreme, Doamne!
Şterge-i Tu de brumă şi pe ei...
Ce s-or fi făcut de-atâtea toamne?
S-or fi prefăcut în funigei!...

Unde eşti, visarea mea curată?
Ce meleag de basm vei fi vrăjind,
Tu, mireasă albă de-altădată?...
Vreau, prin zare, cale să-i întind...

Fă-i din curcubeie, ca să treacă,
Pod peste văzduh şi depărtări...
Scoaba lunii, peste valea seacă,
Luntre, să pornească peste zări!...

Fulgere, vâsle şi, din stele,
Zale pentru ancore să-i faci...
Cârmă, pune-i visurile mele;
Şi, la pupă, dorul meu, cârmaci!...

Apăr-o de val şi de furtună...
De ispita poftei pământeşti...
Tu doar s-o culegi să-ţi faci cunună!
Doamne, numai Tu s-o îndrăgeşti!...

Din antologia „Aceşti mari poeţi mici”,
culeasă de Mihai Rădulescu