Dimitrie Grama - O lume de măşti

E plină strada,
Tot oraşu-i plin
De oameni care poartă mască.
Copiilor, chiar celor
Nou născuţi, cu dragoste
Şi grijă li se pune
Una câte una
Pe măsură.
Şi mai apoi bătrâni,
Aşa sunt îngropaţi
Mascaţi de nu ştii dacă-s
Morţi ori vii.
Şi undeva, se spune
Că există câmpuri
Fără soare fără stele
Dar fiecare piatră
Ţine ascuns
Un ochi deschis.

Din volumul: “Obsesii comune”

Din antologia: “Aceşti mari poeţi mici”
alcătuită de Mihai Rădulescu