Aurel Pastramagiu - Porumbeii Aiudului

	Motto: Uneori, un porumbel luneca pe la fereastra noastră. Să fie un semn?

Porumbelul – I
Mistuitor, azurul se revarsă
Peste arome, forme şi culori,
Cu ramuri de măslin, din zarea ştearsă,
Lui Noe îi aprinde aurori.

Şi cerul tot, când cobora în ape
Înfiorată undă de Iordan,
Cu cercuri largi, prin limpezimi pe-aproape,
Tot El încredinţa şi pe Ioan.

Plutire nefirească peste fire,
Rotire revărsândă de tării,
Din taina zării, din nemărginire
Ne adă semnul noii mărturii.
	08. 09. 1967

Porumbelul – II triptic

Potopu-amorţise – “Sub zare senină
Deschide bătrâne năier
Şi saltă rotire spre cer
Zglobiu porumbel săgetând în lumină!”

Spre viu alburiu, afundiş, în plutire,
Aripile-i flutură lin
Cu-o creangă, lăstar de măslin,
Şi-n iureş aprinde o nouă zidire.

		*
Profundă e clipa când fiul împlântă
Piciorul în râul Iordan,
Smerit să-L boteze Ioan
Şi glas părinteşte Îl binecuvântă.

Iar duhul în chip de porumb, întăreşte
Prin susur de-aripă prea calm,
Zvonită colindă şi psalm
Ce urcă, corolă de raze, cereşte.

Lumină-i cuvântul, stârnită bulboană
Şi viscol în cuget buimac,
Sfârşit şi ţâşnire de veac,
Imperiului păcii de-a pururi icoană.

		*
Desprăfuie-mi, Doamne, vederea ce-adastă
Prin beznele care mă frâng,
Crâmpei din edenicul crâng,
Suav porumbel lunecând la fereastră.

În zboru-i să-mi cearnă a liniştii boare,
Afund să mă poarte-n azur,
Să-mi fâlfâie jur-împrejur,
Adânci melodii fulgurat să presare.
	14. 10. 1982

Din antologia „Aceşti mari poeţi mici”.
Texte culese de Mihai Rădulescu din antologia „Poeţi după gratii”
realizată de Constantin Aurel Dragodan si publicată de Mihai Radulescu