Traian Furnea - Scrisoare

(Prin Luduş trec marfare foarte lungi
Ducând departe brazi şi-ngrăşăminte
Degeaba fugi, nu poţi să le ajungi
Şi nici nu poţi ca să le ieşi ’nainte

Mai bine stai şi cântă la pian
Şi fă-ţi din nou o rochie liliachie
Ca şi acum mai bine de un an
Când tatăl tău ne-a pălmuit în vie

Cad stele iar prin munţii lucitori
Lumina lor oglinda ţi-o dezmiardă
Priveşte-ţi chipul (dar de două ori)
O dată pentru cel ce-o să te piardă

Eu nu am reuşit s-ajung poet
Aşa cum te-am făcut să crezi o vară
Şi mi-am luat o slujbă la pichet
Că am un unchi care e şef de gară

Şi drept cadou că sunt băiat serios
Şi-n căi ferate mă pricep ca-n carte
Eu am lămpaş şi am costum frumos
Şi merg cu trenuri lungi şi merg departe

Prin Luduş trec marfare foarte lungi
Ducând departe brazi şi-ngrăşăminte
Degeaba fugi nu poţi să le ajungi
Şi nici nu poţi ca să le ieşi ’nainte)

Din volumul „Steaua secretă”, Editura Albatros, 1985