Constanţa Buzea - Şi poezia e un somn

Şi poezia e un somn
Din care nu te mai trezeşti

Cu ochii largi deschişi sub mări,
Visînd la spasmele lumeşti,

Cu perle pleoapele plîngînd
Sărate buzele albeşti,

Nefericit, înspăimîntat
Printre comori piratereşti,

Păreri de rău că nu-nţelegi
Mişcarea gurilor de peşti,

În calmul monştrilor sorbit,
Măcar astfel să te fereşti,

Fără să fii de tot primit,
Nici înecat, nici viu nu eşti,

Să poţi trînti o poartă grea,
Să tragi perdele la fereşti,

Şi poezia e un somn
Din care nu te mai trezeşti.

Din volumul "Răsad de spini", 1973