Stroe Constantin Slătineanu - Sonet III

          Lui Vasile Voiculescu... sau poate prietenului nostru comun
          Marele Will

De arzi în mine ochii, eu tot te voi privi,
Iar soarele iubirii va face noaptea zi
Şi inima din carne vei izbândi să smulgi
Doar chipul tău din suflet nu poţi ca să-l alungi.
Zadarnic fierul roşu ori sabia se-ncearcă
Să despletească un caer ce-i înnodat de Parcă.
Firul e mai subţire ca cel ţesut de-omidă,
Dar pâsla-i de imagini a izbutit să-nchidă
Ca-ntr-o răsferecată ocniţă de sare
Pe tine, Euterpe... Şi e cu mult mai tare
Ca piatra sau oţelul. Fiindcă e vis divin.
Deci smulge-mi ochi şi braţe şi inima de chin
Şi poţi să-mi sfârteci trupul de vrei în zeci de mii...
În fiece frântură... în totul tu vei fi.
aprilie 1964

Din Antologia alcătuită de Mihai Rădulescu
“Aceşti mari poeţi mici”