Artur Enăşescu - Sonet - O! Nordul, Nordul lumilor polare...

O! Nordul, Nordul lumilor polare,
Cu sloiuri ce privirile-ţi înşelă,
Scăldate-ntr-o eternă rumeneală
De basm; o, culmile fără suflare!

Doar norii plâng pe margini de gheţare,
Pe-ncremenite mări ca de sineală,
Străluce “Aurora Boreală” –
Inel de-argint al nunţilor solare.

Dar noapte ce coboară lin din ceaţă,
Şi ard ca-n vis castelele de gheaţă
Haotic cu reflexe de sidef.

Iar surâzând mai mândră decât toate,
A Nordului semeaţă zeitate
Se-nalţă peste-albastrul relief.

Din antologia “Aceşti mari poeţi mici”
alcătuită de Mihai Rădulescu