Luminiţa Suse - Sonet vegetal

Am fost al lăcrămioarei somn stângace
respirând sub talpa capricioasă a unui vis
acest blestem e-acum un dor prescris
nu ştiu ce altceva mi-ar mai putea face

decât să muşte inutil câteva sepale orfeline
până când din clorofila-mi sărutată doar de foc
şi de pământuri rare alcaline
nu vor mai fi rămas decât tăciuni fără noroc.

Poate se va juca incoerent c-un puls mimetic
prin inima bătrână-a unui foetus
în osuaru-i fraged conservat ascetic

pentru renaşteri singulare
în sufletul-mi binecuvântat cu flori de lotus
şi-atins doar cu dureri de lăcrămioare.

(din volumul “Sacrificiul mirării”, 2002)