Ții minte-ntâia ploaie? - Magda Isanos
Ții minte-ntâia ploaie cum cădea,
cu fulgere, cu stele lungi în ea?
Arborii stăteau drept, intonând
imnul vieței și-n zarea foșnind,
verde ca un codru lichid,
s-auzeau cerurile cum se-nchid, se deschid.
Și noi stăteam ca pomii în picioare.
„Nimic nu moare, mi-ai șoptit, nu moare...”
Și plantele creșteau, ne făceau semne,
ca niște mâini, ca umbre nempăcate,
se străduiau spre viață să ne-ndemne
și iar cădeau în deznădejde toate.
Cules din „Poezia română modernă de la G. Bacovia la
Emil Botta”, alcătuită de Nicolae Manolescu,
Editura pentru Literatură, București, 1968
|
