George Magheru - Timpul s-a oprit...

Colo-n vatra neagră
Jaru-i aţipit,
O pisică-i parcă
Sfinxul de granit.

Plopul geme-n curte
Biciuit de ploi,
Din pendul cad iute
Clipele de foi,

Dar deodată-o frunză 
Stă în cer mocnit 
Nici urcă, nici cade. 
Timpul s-a oprit.

Trecutul, prezentul, 
Viitorul cert 
Prinse sunt în ora 
Două şi un sfert.

Vine-n van furtuna 
Peste stinsul jar: 
Nemişcată foaia 
Stă în calendar.

Şi frunza desprinsă, 
Sus în sfere reci, 
Nici urcă, nici cade, 
Clipa e pe veci.

Parcă toamna-n nouri 
Îşi îngroapă sulul. 
Negru ca de fier. 
Doarme şi pendulul

Cu-amorţite clipe 
Ca în iarnă-un roi. 
Numai plopul geme 
Biciuit de ploi.

Din volumul „Poezii inedite – Balade”

Texte culese din George Magheru, „Poezii Antipoetice”, 
Editura pentru Literatură, Bucureşti, 1966