Luminiţa Suse - Tripod

Întotdeauna s-a întâmplat
o umbră de tinichea între noi,
câte una pentru fiecare 
îndoială şi certitudine,
ca un cutremur ilogic destinat
să destabilizeze cifra doi.

Mult zgomot pentru nimic,
sublimări prin furci caudine
şi fulminaţii complementare;
în acest triptic
eu treceam goală prin soare
tu te revărsai plin din mine,
iar în mijloc, fumega o iubire 
prezumtiv mare.

Mereu a existat 
ceva nealienat între noi
ce-a adăugat stabilitate
la magia numărului doi
şi sens la penumbra pereche.

Acum suntem tot trei
în aceeaşi fragilă cetate,
tu, eu şi... 
vino mai aproape 
să ne şoptim cuvintele ei 
la ureche.

(din volumul “Anotimpul licuricilor”, 2001)