Ion Pachia Tatomirescu - ...din el însuşi...

Carele serii se retrag 
în cerul dedesubt, împodobit
cu piei de soboli scurmând încă apusuri.
Turnul celest respiră-n fântâni,
şi-n balcoane
flutură cearceafuri înstelate,
luminându-ţi calea spre mine:
poţi veni
să-mi speli osemintele-n flăcări!
Turnul, noul Turn Babel,
gheizer cu păsări-phoenix,
putere a zborului din proprie cenuşă,
chiar dacă-l sugrumă lujerii stelelor –
râmă tăiată peste mijloc,
iarăşi tăiată,
continuându-şi expansiunea
în toate direcţiile
până nu se mai vede
din El însuşi...

Din „Noul Turn Babel”