Geo Bogza - Motto

Totul mă chinuia atunci, faptul că aveam zece degete 
în loc de o sută, sau mai bine unul singur, putând 
să se prefacă în fulger,
că trebuia să calc pe pământ în loc să zbor, sau mai bine
să mă aflu într-o mie de locuri deodată,

totul mă chinuia atunci, dragostea dintre bărbat şi femeie, 
pe care eu aş fi vrut-o altfel, suprapământească,
o întâmplare fantastică, la care să ia parte oceanele, şi
nebuloasele, cu toată întinderea şi profunzimea lor,

deznădăjduit eram şi plin de o cruntă revoltă împotriva
mizerei condiţii umane, 
visând mereu flăcări mari, apocaliptice, care să prefacă
în scrum sărmanele noastre fiinţe nedesăvârşite şi
vulnerabile, 
tânăr neîmblânzit, haotic, revoltat mai întâi de destinul
biologic al lumii.

Fragment din „Cântec de revoltă, de dragoste şi moarte”, 1930